Aripi

In jos

Aripi

Mesaj Scris de Viky smekeritza la data de Joi Noi 15, 2012 5:19 pm

Capitolul 1

Pantofii
lui Laurel clampaneau in ritm vesel in ciuda proastei ei
dispozitii.Elevii o priveau cu ochi curiosi in timp ce mergea pr
holurile liceului Del Norte.
Nu exista nimic mai rau decat sa
te afli tocmai in locul unde nu vrei sa fii.Invatatul la domiciliu
functionase perfect pentru Laurel in ultimi zece ani; nu vedea nici un
motiv pentru care aces lucru sa se schimbe.Insa parinti ei erau hotarati
sa faca totul asa cum trbuie pentru singurul lor copil. Cand avea cinci
ani, lucrul acesta insemna sa invete acasa, intr-un orasel. Se pare ca,
lucrul acesta inseamna sa mearga la o scoala de stat intr-ul oras care
era doar o idee mai putin minuscul.
Dupa ce-si mai verifica o
data orarul,Laurel gasi laboratorul de biologie si se grabi sa prinda un
loc la geam.Daca tot era obligata sa stea inauntru, atunci macar vroa
sa vada afara . Restul clasei se umplu incet. Un baiat zambi in directia
ei in timp ce se indrepta spre partea din fata a clasei, iar ea incerca
sa-i raspundacu un zambet fortat. Spera ca el sa nu creada ca se
strambase.
Un barbat inalt si slab se prezenta ca fiind domnul
James si incepu sa imparta manualele. Laurel se apuca imediat sa-l
frunzareasca pe al ei. Primele pagini erau cat se poate de clasice -
clasificarea plantelor si ale animalelor, lucruri pe care le stia deja
-, apoi cartea incepe sa intre in anatomia de baza a omului. Desi
lucrurile i se pareau cunoscute, mama ei are, in mod cert, mai degraba
botanist decat biolog, asa ca Laurel era sigura ca era macar cu putin in
urma fata de restul clasei. Pe la pagina optzeci, textul incepu sa
semene cu o limba straina. Laurel bombani pe sub mustata. Avea sa fie un
semestru tare lung.
In timp ce domnul James facea prezenta,
Laurel recunoscu vreo cateva nume din primele ore avute de dimineata
aceea , insa avea sa treaca mult timp pana sa reuseasca sa asoiceze
macar jumatate bintre ele cu fetele care o inconjurau. Se simtea
pierduta in mijlocul marii de copii necuscuti.
Mama ei o
asigurase ca fiecare boboc avea sa se simta la fel - la urma rmei, era
prima zi de liceu si pentru ei -, insa nimeni altcineva nu mai parea
pierdut sau speriat. Poate ca, dupa ani de zile de mers la o scoala de
stat, te obisnuiai sa te simti pierdut si speriat.
Se facu liniste in clasa, iar Laurel cobora brusc cu picioarele pe pamant cand profesorul ii repeta numele.
- Prezent, spuse ea repede.
Se auzira chicoteli inabusite in clasa, iar laurel se lasa sa
alunece putin in banca sa,asteptand ca profesorul sa comtinue sa strige
catalogul.
Dar lucrul acesta nu se intampla.
-Laurel Sewell? intreba domnul James. Esti fica lui Jacob Sewell?
-Nu, pe tatal meu il cheama Mark. De-abia ne-am mutat aici.
Se foi in timp ce domnul James o studie pe deasupre ochelarilor, apoi, intr-un final, acesta trecu la umatorul nume.
Laurel rasufla usurata si scoase caietul, incercand sa atraga cat mai putin posibil atentia asupra ei.
Incercand sa se concentreze in timp ce profesorul explica materia
pentru semestrul acela, insa era distrasa de ceilalti elevi. Ii privea
cu atentie, stradundu-se sa se retina caracteristici care sa-i
deosebeasca. Se tot uita fara se vrea in dreptul baiatului cara-i
zambise mai devreme si fi nevoita sa-si inabuse in zambet larg atunci
cand observa ca si el tragea cu ochiul la ea.
Cand somnul James le dadu liber in pauza de pranz, Laurel isi baga recunorcatoare cartea in genta.
- Salut.
Ridica privirea. Era.................S.U.S.P.A.N.S

avatar
Viky smekeritza
Academician Ninja
Academician Ninja

Bara Warn : Mesaje : 1
Data de inscriere : 15/11/2012

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum